Poti…

Poti sa ai multe femei, dar cand vei avea nevoie de dragoste si afectiune te vei gandi la una singura, la mine.
Te vei gandi la modul in care te priveam,la cum iti zambeam,la cum asteptam mereu sa te vad, la cum iti vorbeam pana tarziu in noapte..
Te vei intreba cum de am avut puterea sa te fac sa intelegi ca sunt numai a ta….

Ai sa strangi in brate multe femei, care te vor juca pe degete,si nu vei simti ca iti apartine vreuna, pentru ca niciuna nu va fi doar a ta.

Acum sau mai tarziu o sa-ti pui intrebarea: ” Ce buze a mai sarutat? Ce trupuri a mai mangaiat? Pe cine a mai alintat in acelasi fel in care ma alinta pe mine?”

Dar cel mai rau pentru orgoliul tau, va fi momentul in care care te vei intreba „Cine i-a atins trupul inainte sa ma vada pe mine?”

Si acum , spune tu, nu era mai bine sa lupti pentru cea care erai singurul?

Ar fi culmea sa-mi dai dreptate, vei spune: „NU”. Asta ar insemna sa recunosti ca ai facut o alegere gresita si din nou, ” orgoliul” sau mai mult …”imaginea ta” nu ti-ar permite atata sinceritate…

Si da…asta pentru ca cel mai important pentru tine este cum te vad ceilalti…ce ar spune cei din jurul tau daca ai recunoaste ca ai pierdut-o pe fata pentru care erai totul?! Ar rade…iar asta este inadmisibil pentru tine, si stii de ce? Deoarece, intodeauna ce a spus lumea a fost mai important.

Au fost momente in care nu ti-a pasat de ce spune lumea..in acele momente am fost cea mai fericita, dar din pacate, nu fericirea mea a contat, ci fericirea celor din jurul tau, fericirea oamenilor care te vedeau nefericit si se fericeau si mai tare. Spune-mi acum , cu ce pret?
Stiu ca nu-mi vei spune, nici nu ai cum, pentru ca nici macar nu te vei obosi sa citesti ce ti-am scris.

Din nefericire,sirul povestii scrise de mine pentru tine este acelasi cu povestea traita de noi.

Nu stiu daca sunt cea pe care o s-o iubesti dar stiu ca femeia care te iubeste este femeia pe care iti vei da seama ca trebuia sa o iubesti atunci cand o vei vedea fericita alaturi de un barbat minunat in locul caruia trebuia sa fii tu.

 

Regret,

Regret că am avut totul

Și nu mai am nimic.

Regret ca Dumnezeu

Mi-a oferit totul,

Iar eu am pierdul totul.

Regret ca te-am pierdut

Atunci cand puteam sa te am.

Regret ca te-am iubit

Și încă te mai iubesc.

Iubesc că te-am iubit

Si-acum regret atat de mult

Că înca o mai fac.

Regret că am învățat totul cu tine

Că am crescut cu tine

Iar acum scad.

Regret că am înviat impreuna

Iar acum ne îngropăm amândoi.

Regret că acum regret totul.

Și nu vin spre tine.

Cu mâna intinsă ,

Spunându-ți în genunchi

Cât de mult regret.

Regret că ne-am dat drumul

De la drumul nostru,

Și ne-am îndepărtat.

Deși…poate ne-am îndepărtat

Ținandu-ne de mană

Pe ascuns chiar de noi.

Iar acum stau și mă întreb,

De ce m-ai lăsat să greșesc?

Și să regret?

De ce nu te-ai dus în genunchi

În fața lui Dumnezeu

Să îl implori să mă aducă acasă?

Sau poate-o faci acum…

Căci de asta sufletul meu

Te strigă și regretă.

Ți-as cere iertare în genunchi

Dar nu știu unde ești.

As vrea sa iți cer iertare pentru tot,

Și sa iți multumesc

Pentru tot ce ai facut pentru mine.

Să îți multumesc că…

Pentru singura dată în viață

Am simțit că…

Tu ma iubești mai mult decât pe tine.

Mi-ai dat totul iar eu ți-am luat totul,

Acum m-am luat și pe mine de lângă tine,

De asta regret totul.

Tot ce am avut și am pierdut.

Blesteama-ma, te implor sa o faci.

Caci oricum sunt blestemată,

Caci oricum iubirea noastră

Ne blesteamă pe amandoi.

Deschide ochii

Deschide sufletul

De piatră.

Deschide-ți inima

Indurerată.

Deschide ochii

Și privește,

Privește cum

Iubirea umilește.

 

Enjoy, you are special!

 

 

Și…

Și să stai drept în fața ta

Și să spui încă,

Că viața îți e soră

Și moarte-i o nălucă,

Și-o să se ducă

Cu dorul ei de ducă.

Și n-o să-aducă

Nici o zi amară,

Nici o tristețe

Pe chipul celui ce se însoară.

Căci i-a fost luată mireasa

A lui comoară,

Unde esti Doamne, iară!

Când eu sunt mort

Iar tu ești viu

Când știi că mor

Iar tu zambești că eu nu știu.

Credeam…

Credeam ca n-o sa am o zi

Mai fericita decat asta

Dar se pare…

Ca fericirea nu-i decat o constatare.

Credeam ca atunci cand te simt viu

Moartea de pe pamant dispare

Dar se pare…

Ca abia atunci apare.

Si credeam ca observ,

Ca nu vad bine in zare

Dar se pare…

Ca ai plecat de mult

Dar mai vii oare?

Chiar ma doare,

Ma dor momentele astea

Cand chipul tau dispare,

Dar se pare…

Ca-apare cu-un zambet oarecare.

Chiar ma doare,

Doamne, iti stau la picioare

Arata-mi calea cea mai mare

Dar se pare…

Ca-s mai multe si toate duc la vale.

Pana m-ai prins de mana,

Asa ai asezat tu, Doamne, usor un cer sub tine

Si-o lumea in care abea din ziua in care am fost cu el totul e bine.

Atat de trist si efrmer statea totul sub cerul care-ti tinea caldura la picioare

Si te-ntrebai ce sa faci oare.

Asa pe ger, si pe furtuna tu erai bine eu n-aveam cununa

N-aveam defapt motiv sa sper ca cerul si razele se-aduna.

Atat de greu, de greu etern era totul pana m-ai prins de mana.

 

„Iubire”

„Iubire”…esti magica, si esti atat de magica la mine in privire,

Cu tine, ziua zambesc iar noaptea ma adapostesc la tine in privire,

Iar tu nici nu clipesti ca nu cumva sa ma trezesti pe mine.

 

„Iubito”…asta ma ridica de la pamant si ma atrage catre tine

Ma regasesc in asta si cand mi-e rau si cand mi-e bine

Si cand mi-e dor si cand…in fiecare zi mi-e dor de tine.

 

„Iubire”…m-am intrebat ce s-ar intampla cu inima mea daca s-ar pierde fara tine,

Si-atunci am realizat ca nu exista decat tu si eu la mine in privire.

M-am hotarat ca daca vreodata ma voi pierde, ma voi pierde in iubire, doar cu tine.

Ma regasesc de fiecare data doar acolo unde imi e locul, langa tine.

Iar pe tine regasesc la mine in privire si te ador din ce in ce mai mult in fiecare zi ce vine.

 

Enjoy, you are special!

Toamna

Pun toamna într-un pahar.

N-o las sa înghețe de frig

și-o iau acasă.

Sub aburitul geam de sticlă,

Ea stă pitită

și sfioasă

Așteaptă aburul de ceai,

Mirosul florilor de tei,

Din mierea dulce de la bunicii mei.

S-a dezghețat.

Și-acum așteaptă să-i cânt.

Și-așa frumoasă

Devine ea mieroasă,

Și nu-i mai pasă

Că noaptea friguroasă

Ușor, ușor se lasă.

S-a hotărât ea singură,

De când am luat-o acasă

Că ziua, dacă se asează,

Frumoasă

Lângă o cească de cafea

Și lângă mâna mea,

Chiar dacă vine iarna peste ea

Tot o ajunge o rază de soare

Care să-i facă ziua mai frumoasă,

Sau dacă nu…

O imbrățișare caldă și mieroasă

De la ceai, de la cafea,

Sau de la plăcinta caldă

de dovleac,

Care se-asează pe masă

Pentru ea.

Alternanta

Alternanţa
Spaţiu-Viaţă
Inspiraţie-Cafea
Curbe-Umbre şi lumina
Alternanţa-n viaţă ta,
Când eşti sus cu inspiraţia
Când eşti jos şi alternezi
Între
A-ţi trăi viaţă
Arhitect să contemplezi.

 

Enjoy, You are special!

Sufletul meu,

Şi poate că durerea mea e-n ceaţă
Şi moartea-nvaţă
Că nu poate să ia o viaţă
Aşa, cum se trezeşte de dimineaţă.
Că poate viaţa se dezgheaţă
În omul aproape mort
Şi nu-i mai face faţă.
De ce vii moarte
Să iei un om mort în viaţă?
De ce nu laşi o licărire, o speranţa,
Şi fugi cu toate-n braţă?
Unde-i bunătatea sădită de Dumnezeu?
Unde-i blândeţea din ochii tăi?
Acum ai chip de Zmeu?
Sufletul meu…
Dacă-ar fi conştient că există Dumnezeu
Şi că sclipirea de viaţă
Poate fi trăită până la ultima speranţa,
Atunci poate-ar fugi de ceaţă
Şi s-ar gândi mai bine că tine,
Moarte hoaţă,
Că are-o viaţă.